Joy

Mă bucur să o revăd pe Jennifer Lawrence într-un rol de calibru,așa cum a făcut-o în American Hustle și mai ales în Silver Linings Playbook,pentru care a primit Oscarul de interpretare feminină în rol principal în 2012 ! Genul ăsta de roluri o prind de minune,mai ales că distribuția este de excepție ( Robert De Niro,în rolul lui Rudy,tatăl protagonistei,Isabella Rossellini,drept Trudy,finanțatoarea sa și același Bradley Cooper,în rolul de director executiv al trustului QVC ).Dialoguri inspirate,un fel de roller-coaster între comedie și dramă , costume și ambianță de anii 90 ,per total 2 ore foarte agreabile ! Și un mesaj foarte puternic- nu te da bătut,chiar dacă mulți te consideră un ratat…

Jennifer Lawrence va intra în pielea casnicei Joy Mangano, femeia care a inventat tot soiul de aparate ce să uşureze munca domestică.

Povestea de Cenusareasa a unei tinere mame care isi schimba destinul dupa inventarea produsului Miracle Mop, este un film cu pretentii pedagogice, din care nu ramai insa decat cu jocul lui Jennifer Lawrence. E, pana la urma, un film ok, dar pe care cel mai probabil il voi uita dupa cateva luni.

Filmul e regizat de David O. Russell, cunoscut pentru productiile Silver Lining Playbook si American Hustle, ambele cu Jennifer Lawrence in rolul principal.

Joy Mangano este o tanara divortata cu doi copii care lupta pentru supravietuire. Locuieste intr-o casa cu bunica empatica, mama obsedata de telenovele, fostul sot care sta in subsol si cu tatal, un barbat vesnic indragostit. Inca de cand era mica, pasiunea ei era sa inventeze lucruri, insa viata ei a luat o intorsatura trista si a trebuit sa renunte la ambitiile de inventator pentru a-si intretine familia. Dupa un incident casnic ce implica mult vin, ii vine ideea mopului miraculos care se poate stoarce cu ajutorul unui maner, iar capatul poate fi spalat la masina de spalat rufe. De aici incepe nebunia, o noua etapa din viata ei, cu multe suisuri si coborasuri. Finalul o sa va las sa il descoperiti singuri, iar daca va asteptati la unul pozitiv, nu veti fi dezamagiti.

Unul dintre punctele forte ale productiei este, bineinteles, Jennifer Lawrence, actrita care ii da viata lui Joy pe marele ecran. Practic, duce intregul film pe umeri si o face minunat, mai ales pentru ca este convingatoare in rol. Nu pare a fi o vedeta Hollywood angajata pentru cateva luni, ci mai degraba o tanara de rand care trebuie sa lupte pentru ceea ce isi doreste; te poti identifica cu ea si cu povestea ei, si asta e cel mai important, nu?

Pe langa JLaw, poreclita asa de Hollywood, ne bucuram de prezenta si maiestria lui Robert de Niro si Virginia Madsen, in rolul parintilor lui Joy, unul mai nebun ca celelalt. Daca mama este distanta si pare pe alta lume, tatal isi neglijeaza familia si alearga dupa marea iubire, chiar si la varsta lui. Niciunul dintre ei nu este de ajutor pentru Joy in aventura ei: mama se refugiaza in telenovele, iar tatal ii tine parte lui Trudy, noua iubita care ajunge sa sponsorizeze eforturile fiicei. Apropo de familie, una din cele mai importante lectii cu care am iesit din sala de cinematograf este aceea ca familia nu iti ofera intotdeauna cele mai bune sfaturi, sau ca are incredere in tine sau iti doreste binele. Uneori, trebuie sa ai incredere in instinctul tau, sau in cazul lui Joy, in fostul sot (jucat frumos de Edgar Ramirez) si cea mai buna prietena (Dascha Polanco).

Un alt rol important si bine promovat este cel jucat de Bradley Cooper. Surprinzator (intr-un mod placut) este faptul ca acesta nu reprezinta partea romantica din film, ci este doar un pion in dezvoltarea personajului central si al evolutiei acestuia. Desi se observa chimia dintre ei si cateodata iti da impresia ca ar putea fi ceva acolo, totul ramane profesional.

Pana la urma, nu dragostea este elementul principal in acest film, ci vointa. Curajul de a investi totul intr-o singura idee. Nebunia de a lupta chiar si cu morile de vant pentru a-ti indeplini visul. Din acest punct de veder, cred ca „Joy” ar trebui sa fie vizionare obligatorie pentru antreprenori, ar avea ce sa invete din el.

Filmul „Joy” m-a facut sa rad si mi-a atras simpatia prin prezentarea unor personaje si situatii cu care ma pot identifica, insa nu pot spune ca am ramas dupa terminarea acestuia cu o impresie extrem de placuta sau marcanta. Este, pana la urma, un film bun, dar pe care cel mai probabil il voi uita dupa cateva luni.

Filmul „Joy” a avut premiera in cinematografele romanesti pe 8 ianuarie si este distribuit de Odeon Cineplex.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s